Activitatea KGB-ului. Un teren de studiu minat pentru cercetatorii istoriei comunismului din Europa de Est

29.03.2014 01:34

Desfiintarea faimosului serviciu de securitate ex-sovietic a avut loc in urma cu peste doua decenii, cel putin pentru a mima schimbarea si pentru a marca in plan imagistic o rupere de trecutul totalitar. Tocmai de aceea, orice incercare de a  reconstitui trecutul recent al epocii comuniste, prin raportare la implicarea KGB-ului in fostele tari socialiste,

se loveste pe mai departe de o bariera extrem se solida si de intolerabila. Nu este deloc usor sa poti reconstitui, spre exemplu, modul in care agentii acestui serviciu au participat direct si activ la orchestrarea luptei contra rezistentei anticomuniste din fostele state socialiste, dar, mai ales, a reconstitui structura colaborationistilor acestui serviciu pana in anii ’90. Totul ar porni de la accesul la listele cadrelor active, dar si a celor de rezervisti care au lucrat in cadrul acestui serviciu de securitate. Exista un interes vadit in a stopa un astfel de demers de investigare, tocmai datorita faptului ca sunt lezate interese si pozitii social-economice ale unor oameni care reprezinta in continuare o forta in istoria prezentului. Din punct de vedere pragmatic, o astfel de situatie este pe deplin explicabila, dar nu si din punctul de vedere al necesitatii de a cunoaste adevarul si de a oferi celor care au fost victime ale represiunii totalitare sansa victoriei unei justitii a istoriei,  macar in ceasul al doisprezecelea. Celor care au murit pentru atitudinea lor fata de sistemul totalitar si celor care si-au sacrificat tineretea, pozitia sociala, linistea unei vieti de famile si au fost chiar la un pas de  moarte, lor le datoram adevarul. Dupa ei urmam noi, cei care am trait in diferite etape in societatea socialista si care am suportat intregul mecanism de inginerie sociala in care am fost inclusi.

Alaturi de cadrele KGB-ului ex-sovietic au actionat armate intregi de fosti colaboratori din tarile socialiste, care  in post-comunism nu numai ca nu au parasit scena puterii, mai mult decat atat, ei au refacut o noua structura de control, colaborand, se pare, destul de fructuos cu Vestul, mai ieri inamic imperialist, mai apoi, profitabil om de afaceri capitalist, tovaras la castig al socialistilor bogati. Nu mica a fost mirarea cand la o publicare a unor liste cu fosti colaboratori ai KGB-ului au fost descoperiti oameni cu functii grele in aparatul de stat al noilor democratii post-comuniste. Majoritatea acestor colaboratori au scapat pretutindeni de mult trambitata lege a lustratiei. La momentul actual, in statele foste socialiste nu exista date cu adevarat precise pentru a aprecia numarul fostilor colaboratori ai serviciului de securitate   ex-sovietic care la ora actuala ocupa functii cheie in aparatul de stat si isi exercita rolul decizional. In unele dintre tarile foste socialiste au aparut indicii clare asupra faptului ca existau colaboratori ai KGB-ului care activau cu acte in regula chiar si in anul 1991, atunci cand serviciul de securitate ex-sovietic intrase in pretinsa dezmembrare. Sa nu va inchipuiti ca acesti colaboratori erau niste turnatori de duzina despre care tot auzim prin mediile de presa, ei detineau dupa 1990 functii de prim rang chiar in comitetele parlamentare pentru securitate si aparare nationala din cadrul unor foste state socialiste. Acest fapt nu poate decat sa explice natura puterii si coloratura acestei puteri care a succedat fostei structuri de putere de tip socialist. Intr-o astfel de situatie, tot spectrul pluripartitist de tip democratic de dupa 1990, din multe dintre statele ex-socialiste, ar putea fi considerat cel mult o diversiune de imagine buna, pentru a mima schimbarea si pentru a convinge opinia publica vestica de faptul ca Estul a demarat si el procesul de integrare in tiparele unei societati de tip democratic.  Conducatorii democratiilor vestice au stiut, fara indoiala, care este realitatea in fostele state totalitariste, dar au acceptat, in mod tacit, sa joace in aceasta piesa grotesca, fara a se rusina de josnica lor parsivenie. Nu putini dintre cercetatorii activitatii fostului KGB din cadrul unor institute de cercetare si-au pus si urmatoarea intrebare: cati dintre fostii colaboratori, la momentul de fata, continua sa informeze Rusia pe diferite probleme de actualitate, care intereseaza, in mod expres, fostul stapan de la Rasarit? Peste decenii, istoricii segmentului de timp al istoriei recente a comunismului s-ar putea sa ajunga la concluzia de a reconsidera incadrarea cronologica a istoriei comunismului, incluzand doua mari etape: cea a totalitarismului comunist clasic si cea a neo-comunismului cu fata europeana, etapa care nici la ora actuala nu a luat sfarsit.

In mediul scolar, se studiaza istoria comunismului, fie prin raportare la un cadru general de analiza, fie particularizat, la un stat anume din fostul lagar socialist, insa perioada post-comunista este calificata drept etapa a schimbarii si a debutului unei democratii functionale. Corespunde un astfel de discurs istoric realitatii sau acceptam sa fim participanti docili la o mare diversiune? Daca este o diversiune, atunci sa fim siguri ca am contribuit cu buna stiinta , unii dintre noi, la manipularea altor generatii. Am fost niste chirurgi faciali de culise ai  neo-comunismului si ne-am dat silinta sa le schimbam noilor-vechi tovarasi mutrele lor nomenclaturist-securiste in fete zambitoare si onorabile, care mustesc a democratie si a europenism.  **** Adrian Constantin

http://www.arhiva2013.newsbuzau.ro/index.php/editoriale/5702-activitatea-kgb-ului-un-teren-de-studiu-minat-pentru-cercetatorii-istoriei-comunismului-din-europa-de-est.html